BYZANTINE MUSIC - RECOVERY RESOURCES

Authors

  • Petruţa Maria Coroiu Universitatea Transilvania Brașov, Una dintre cele mai mari probleme ale tim-, purilor noastre se situează la nivelul spiritual,, profund sufletesc. Paradoxal, în epoca în care, resursele psihologice sunt puse în valoare ca, nicicând altcândva, totuși grija reală de suflet, de, ceea ce intră în suflet (prin intermediul artei sau, pe alte căi) este o preocupare din ce în ce mai, rară, din ce în ce mai depărtată de exigențele, noastre comune. Unde se mișcă sufletele noas-, tre? – aceasta ar fi întrebarea esențială, care nu, se mai regăsește în inimile multora dintre noi., Poate că și muzica pe care o ascultăm, în mijlocul, căreia trăim ar putea fi cheia pentru dezlegarea, acestui mister, căci „unde este comoara ta, acolo, va fi şi inima ta” (Matei 6, 21). Unde îți este, sufletul, acolo ești și tu de fapt. În muzica ade-, vărată sufletul este Acasă, acolo unde ar trebui să, fie dacă noi nu am hoinări bezmetici prin lume:, prin lumea noastră, prin lumea gândurilor noastre,, prin lume, în general., Muzica bizantină conservă toate resursele, celui mai longeviv imperiu al lumii, singurul ale, cărei forme de artă au supraviețuit și dincolo de, statul politic care le-au născut, dezvoltându-se, ulterior în spații neobizantine: ”byzantine music is, the heritage of the Greek Orthodox Church and as, such is the source of Russian, Serbian and, Bulgarian ecclesiastical music. But of these the, Russian was entirely transformed at the end of, the Middle Ages: Serbian and Bulgarian have, remained closer to tradition, but the lack of, documents makes their early history obscure., Byzantine music was cultivated wholly for sacred, use. The monasteries trained the singers and, copied the hymn-books; and, whatever secular, music there was in those davs has entirely, perished and we have little or no information, about it. The musical notation passed through the, following stages” 1 ., În general, raportarea la ceva superior, la, Dumnezeire la toate formele ei de comunicare, specifice, la rugăciune reîntregește ființa umană,, surpată între atâtea realități contradictorii între, care se zbate: ”monahismul și muzica psaltică, adună oamenii împreună la rugăciune. La Cina, cea de Taină, Mântuitorul a cântat cântare de, laudă alături de ucenicii săi, ieșind spre Muntele, Măslinilor; există o întreagă tradiție încă din, Vechiul Testament, unde aflăm despre cântarea, regelui David, care vindeca crizele lui Saul, fiind, un soi de terapie care avea un efect nu doar de, liniștire, ci de îndepărtare a duhurilor. Apostolii, înșiși, pe de altă parte, îndeamnă la cântare” 2 ., 1 Tillyard, J., Byzantine music, in Music & Letters, Vol. 4, No., 3 (Jul., 1923), Oxford University Press, p. 269., 2 Nichifor Botoșăneanul, Festivalul de Muzică Bizantină de la, Iași 2021, conferința Pslamodie și monahism, 29 septembrie Author

Keywords:

Byzantine music, melotherapy, sacred music terapy, orthodox music

Abstract

One of the greatest problems of our time is at the spiritual level, deep in the soul. Paradoxically, in the age when psychological resources are valued like never before, yet the real care of the soul, of what enters the soul (through art or other means) is an increasingly rare concern, more and more as far away from our common requirements as possible. Where do our souls move? - this would be the key question, which is no longer in the hearts of many of us. Perhaps the music we listen to, in the midst of which we live, could also be the key to unraveling this mystery, for "where your treasure is, there your heart will be also" (Matthew 6:21). Where your soul is, that's where you really are. In true music, the soul is Home, where it should be if we have no wandering wanderings around the world: through our world, through the world of our thoughts, through the world in general.

The Romanian Journal of Music and Medicine Vol. 4 No. 1, 2021

Downloads

Published

2026-02-12

Issue

Vol. 4 No. 1 (2021): The Romanian Journal of Music and Medicine

Section

Articles