SONIFICATION, A TECHNICAL OR A COMPONISTIC ACTIVITY?

Authors

  • George Mihalaș 1) UMF Victor Babeș Timișoara, Centrul de Modelare a Sistemelor Biologice și Analiza Datelor, 2) Academia de Științe Medicale, Comisia de Informatică Medicală și Protecția Datelor, 3) Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, Introducere, Sonificarea s-a conturat ca metodă de repre-, zentare a datelor prin ultima decadă a secolului, XX. Ea este definită ca „reprezentare auditivă, nonverbală pentru a transmite sau perceptualiza, informații” [1]., Paradigma centrală a sonificării este stabilirea, unei relații între parametrii descriptivi ai fenome-, nului sau structurii de sonificat și parametrii, secvenței sonore produse – „parameter mapping”., Posibilitatea oferită programatorului de a, influența secvența sonoră produsă ridică în mod, firesc întrebarea din titlu - dacă această capa-, citate poate fi asemănată sau activității compo-, nistice., Vom prezenta aici două puncte de vedere,, venind din cele două poziții în discuție., I. Viziunea dinspre partea tehnică, (G Mihalaș), Noțiuni fundamentale privind sonificarea, Pentru a ne situa de partea tehnică a temei,, din larga paletă a procedeelor propuse pentru, sonificare ne vom baza pe algoritmii ierarhizați pe, nivele: nivelul acustic, apropiat semnalului fizic, pur, co o corespondență directă între înălțimea, sunetului și amplitudinea semnalui; nivelul sonor,, cu spectru discret de frecvențe și durate, inclu-, zând lentile temporale pentru compresia sau, dilatarea unor elemente, respectiv nivelul muzi‐, cal, în care se introduc convențional proprietăți, noi – armonie și ritm [2]., Studiile privind puterea de discriminare în, funcție de nivelul sonificării [3] arată că nivelele, inferioare, care introduc un minim de formalizare, convențională produc secvențe sonore greu de, memorat sau recunoscut, adesea neatractive., Ridicând nivelul de formalizare, prin introducerea, unor convenții suplimentare crește capacitatea, de memorare sau recunoaștere, însă în același, timp crește și procentul de „arbitrar”., Astfel, prin alegerea tipului sau parametrilor, algoritmilor putem influența secvența sonoră de, ieșire. Mai mult decât atât – putem chiar stabili, tipuri de algoritmi care să genereze anumite, genuri de secvențe sonore, iar selecția acestor, algoritmi poate fi fie controlată uman fie asistată, de calculator, folosind de exemplu proceduri, oferite de inteligența artificială. Author
  • Dan Octavian Ardelean Author

Keywords:

music composition, componistic activity, sonification

Abstract

The sonification developed as a method of data representation in the last decade of the twentieth century. It is defined as "nonverbal auditory representation to convey or perceive information". The central paradigm of sonification is the stability of a relationship between the descriptive parameters of the phenomenon or structure to be sonificated and the parameters of the sound sequence produced - "parameter mapping". The ability of the programmer to influence the sound sequence produced naturally raises the question of the title - whether this ability can be asimilated to the componistic activity. We will present here two points of view, coming from the two positions in question.

The Romanian Journal of Music and Medicine Vol. 4 No. 1, 2021

Downloads

Published

2026-02-12

Issue

Vol. 4 No. 1 (2021): The Romanian Journal of Music and Medicine

Section

Articles